Proteze telescopate

Mod de realizarea unei proteze scheletate pe telescoape:

COROANELE TELESCOPICE CA SISTEME DE ANCORARE MODERNE

Ideea coroanei telescop provine de la Peeso, care a publicat in SUA in anul 1907 . Promotorul acestei metode in Europa a fost Haupl, care a relatat despre rezultatele ei pozitive in 1927. Au inceput utilizarea acestei metode in Ungaria numai in anul 1955. Ancorarea telescop este privita de catre Haupl si Bottger, ca cea mai buna metoda de ancorare a protezelor partiale, in cazul unei indicatii si realizari corecte de catre medic si tehnician dentar. Autorii care se ocupa de aceasta problema, au pareri identice. Experienta de pana acuma confirma ca aceasta metoda de ancorare corespunde cel mai bine cerintelor biomecanice.

Cu toate acestea metoda este foarte rar folosita in Romania.

Ancorarea telescopata consta de fapt din aplicarea pe dintii stalpi a 2 coroane de invelis care se imbina perfect. Coroana primara se cimenteaza direct pe bontul dentar, acesta este telescopul primar, dupa care suprapunem si coroana secundara, care este parte integrata a scheletului metalic, acesta fiind telescopul secundar.

Asigurarea stabilitatii protezei este determinata de gradul inalt de frictiune dintre coroana primara si cea secundara. Din aceasta cauza, succesul depinde de adaptarea exacta a celor 2 telescoape. Pe termen lung aceasta frictiune poate fi asigurata doar prin realizarea coroanelor din metale nobile.

Legatura rigida dintre  placa protetica si telescopul secundar contribuie la solicitarea functionala favorabila a dintelui stalp. Pentru  o buna functionare a restauratiilor tip telescop, si pentru a ne oferi avantajele si rezultatele lor favorabile, este foarte importanta metoda de lucru a medicului si a tehnicianului. Este nevoie de o gandire comuna si un lucru in echipa.

Este foarte important stabilirea directie de insertie , pentru ca aceasta nu se poate modifica ulterior. Directia insertiei este data de pozitia dintilor stalpi. In fiecare dintre cazuri, punctul  de pornire este planul orizontal ideal. Aceasta se poate schimba , daca se justifica, prin axul dintilor stalpi. Trebuie sa determinam ecuatorul protetic al dintilor stalpi. Este de remarcat ca ecuatorul protetic nu este identic cu ecuatorul anatomic al dintelui

Modelarea partilor primare se realizeaza din ceara, dupa care se incepe frezarea. De fiecare data folosim freza patrulatera la o turatie de 5-7 mii de rotatii pe minut, avand grija de sensul de rotatie. Coroana primara se poate realiza prin 2 metode:

1. Frezam paralel pana la granita de preparare, adica pana la marginea subgingivala a coroanei, dupa care se executa partea secundara, marginile caruia au inchidere supragingivala

2. Telescopul primar poate fi realizat si in asa fel, incat preparam un prag supra gingival, paralel cu gingia, adica prag gingival. Pe aceasta se spurapune telescopul secundar, care se situeaza pe pragul gingival si se adapteaza linear la marginea inferioara al partii primare.  Ambele situatii sunt bune, alegerea dintre ele este determinata de situatia in caz.

La fezare trebuie sa fim atenti  ca grosimea peretelui sa nu fie mai subtire de 0.3 – 0.4 mm. Jur imprejur trebuie sa realizeze un plan circular, astfel incat inaltimea suprafetelor frezate sa fie uniforma. Acesta este important pentru a asigura frictiunea unifroma pe dintii stalp. Inaltimea suprafetelor frezate in cazut coroanelor telescopice trebuie sa fie de 3.5 – 4 mm. Daca este mai mica, putem avea probleme cu ancorarea. In caz contrar frictiunea va fi prea exprimata, cea ce duce la suprasolicitarea dintilor stalp.  Aplicam tijele de turnare pe machetele partilor primare, dupa care efectuam turnarea. Efectu mecanic de frictiune al coroanelor telescop este determinat in mare parte de metalul folosit. Luand in considerare proprietatile fizice, metalele pretioase sunt adecvate pentru acest scop, in primul rand cele care au o rezistenta mare la uzura.

Desigur lucraarile amintite pot fi efectuate si din metale nepretioase, dar mecanismul lor de actiune nu va fi niciodata identica metalelor pretioase. Din pacate in tara noastra sunt rareori folosite. Un metal nepretios si recomandat este Wirobond C (Bego)

Va urma…